Geopolitica vitaminei D

Despre necesitatea dozării vitaminei D, cred că v-am convins în materialul trecut. Scopul lui este, însă, să vă conducă aici, la cel de faţă, pe care l-am conturat tocmai pentru cei care au un deficit, mai mare sau mai mic, de vitamină D şi care nu ştiu ce fel de produs să cumpere, cum să-l ia, cât timp şi care firmă producătoare este mai bună.

Imaginaţi-vă că sunteţi student în sesiune, sau angajat într-o multinaţională, cu target şi deadline-uri, zi de zi, iar în acest timp nu vă puteţi concentra, nu aveţi energie să vă ridicaţi din pat dimineaţa, sau răciţi permanent, fie vară, fie iarnă, fără să găsiţi o explicaţie. Îngrijorarea oamenilor este să nu prelungească nepermis de mult starea de deficit de vitamină D, ştiute fiind pericolele, dar nici să nu exagereze cu dozarea, aici existând alte pericole (formarea de calculi renali, depuneri de calcar – exostoze, pe suprafeţele moi precum tendoane, muşchi sau chiar pe craniu).

Între preparatele comerciale ce conţin vitamina D3, cele buvabile (soluţiile) sunt mult mai eficiente, mai rapid absorbabile, decât cele sub formă de tablete sau capsule gelatinoase. Ultimele le găsim în România, dar, să ne concentrăm pe cazul românilor cu deficit de vitamină D, care în prezent depăşesc cu mult procentul UE de 50%, fiind peste 80%. În SUA acest procent este de doar 6%, iar în Africa practic zero, acolo este soare…

Să revenim, în mod serios, la problema pe care o avem şi la cei care ar trebui să se sesizeze şi să o rezolve. Însă “mai marii farma” o ascund cu delicateţe extremă, sub preşul necunoaşterii noastre.

Singurele categorii de vârstă pentru care găsim vitamină D3 buvabilă sunt copiii sub 1 an, cărora nu le este recomandat să se bronzeze la soare, neavând astfel cum să sintetizeze colecalciferol (sau D3), copii pentru care este obligatorie administrarea ei, precum şi copiii până la vârsta majoratului, cărora li se recomandă supliment de vitamină D, în perioada rece septembrie-aprilie a fiecărui an, perioadă în care expunerea la soare este redusă.

În farmaciile noastre există vitamină D3 buvabilă, doar pentru copii, sub formă de picături de soluţie uleioasă de colecalciferol. În rest, adulţii cu deficite mari de vitamină D, sau bătrânii, care oricum nu prea mai stau la soare şi la care pericolul unei căderi cu fractură este iminent, nu au la dispoziţie în farmacii soluţii buvabile de vitamină D3, iar cele sub formă de tablete au doze insuficiente, dacă ne raportăm (şi trebuie să ne raportăm) la dozele recomandate de celelalte ţări.

Care este realitatea acum în România, în ceea ce priveşte tratamentele pentru corectarea deficitelor majore, cele < 25 ng/ml 25OH D?

În primul rând, vă reamintesc normele de vitamină D recomandate în 2016-2018, citez: „The European Food Safety Authority (EFSA) announced in 2016 that they also recommend a daily intake of 400 IU of vitamin D3 for infants, whereas they recommend a daily intake of 600 IU for older children so that their serum concentrations of 25OHD reach ≥ 50 nmol/l” (Organisations UK28 and Netherlands22). În traducere: doza zilnică necesară la copii este de 400 UI, iar la cei > 3 ani e necesar o doză zilnică de 600 UI, astfel încât nivelul sa fie constant > 50 ng/ml, mai ales în perioadele când sunt privaţi de soare.

Ce doze sunt recomandate femeilor la menopauză, adulţilor ce au trecut de 50 de ani sau vârstnicilor? “National Osteoporosis Foundation” recomandă, tuturor celor care au trecut de 50 de ani, o doză de 800-1000 UI/zi, pentru a ajunge (atenţie!), nu la un nivel de 25, ci de 50 ng/ml, considerat optim, de protecţie împotriva osteoporozei, a protecţiei neuronale şi a apariţiei cancerului.

Pentru pacienţii trecuţi de 50 de ani, cu factori de risc suplimentari (sedentari, obezi, diabetici, imobilizaţi la pat, cancere), care înseamnă şi un deficit mai mare de vitamină D, se recomandă doze de 2000 UI zilnice, pâna la atingerea unui nivel protectiv de 75 ng/ml. Iarăşi, nu am făcut decât să citez “The Endocrine Society Guidelines”: „recommending a 75 nmol/l target, while endorsing the IOM recommendation but then recommending a higher intake (up to 2,000 IU per day or higher until the target level is reached) for a long list of individuals at increased risk of vitamin D deficiency.”

Ce facem cu femeile aflate la menopauză? “The European Menopause and Andropause Society” (EMAS) recomandă zilnic doze între 800–1.200 IU ale 25OHD de 75–225 ng/ml sau, dacă este nevoie, pentru femeile la menopauză şi care au şi deficit de vitamină D (fractură în antecedente, pierderi de memorie, durere de cap intensă, leziuni de demielinizare la RMN), doze până la 10.000 UI/zi.

Dar, în România nu găsiţi fiole sau ampule de 10.000, 25.000, 50.000, 100.000, sau chiar 300.000 UI, aşa cum sunt în ţări precum Franţa, Grecia, Italia.

Vă redau, mai jos, o listă cu ţările şi formulele de vitamină D pe care vi le puteţi procura pentru a face tratament la timp şi a rămâne sănătoşi, până când industria noastră farma şi cei care ar trebui să ne pună la dispoziţie doze de vitamină D corespunzătoare nevoilor noastre de adulţi, se vor decide să o facă. În fond, noi îi plătim ca să ne ţină sănătoşi şi nu invers.

Produsele buvabile care se găsesc la noi sunt următoarele:

1. Vitamina D3 Biofarm, formă lichidă, picături orale, cu 500 UI/picatură; pentru adulţi, în tratamentul ostemalaciei, doza este de 2.500 UI de 3 ori/zi, cu alte cuvinte, câte 5 picături de 3 ori/zi. Aceste 15 picături, care trebuie repartizate în 3 prize, sunt dificil de luat, de multe ori pacienţii uită să le ia. Nu ar fi mai comodă administrarea unică, într-o fiolă de 7.500 UI?
2. Vitamina D-drops, cu 400 UI/picatură, ca tratament de susţinere, 3 picături/zi (echivalentul a 0.1 ml) = 1.200 UI/zi. Iarăşi, dacă ai nevoie de o doză mare zilnică, e nevoie de multe picături…
3. Pharma Nord, firma care produce D-pearls, sau Bio-vitaminaD3, cu 800 UI/capsulă gelatinoasă.

Vă rămâne să vă uitaţi la vecini, recomandarea mea fiind către greci, cu LeCalcif, fiolele de 25.000UI, câte 6 fiole în cutie, se ia câte 1 fiolă/săptămâna sau la 10 zile. Sunt suficiente 2 cutii, în tratamente de 12 săptămâni, apoi menţinerea cu câte 1 fiolă la 2-3 săptămâni, cu verificarea lunară a nivelului vitaminei D. O cutie costă aproximativ 20 euro.

Urmează, oarecum în ordine, Italia – Dibase, fiole cu soluţie de 50.000 UI/ml (în jur de 13 euro flaconul, fiiind necesare cam 8 flacoane pentru un tratament complet), 100.000 UI/ml şi 300.000 UI/ml; Franţa – Vitamine D3 B.O.N. 200.000 UI/ml; Germania – Vikotrat, Vitamină D3 cutia cu 5 fiole a 5 ml, injecţii intramusculare; Austria – Biogena produce vitamina D3 uleioasă, în ulei de cocos, cu 1000 UI/picatura, flacon de 25 ml, aproximativ 27 euro/flacon.

O surpriză plăcută vine din Ungaria, care produce sub formă de spray Dlux cu vitamina D3 3000 UI/ pulverizare, absorbţie prin mucoasa linguală, o soluţie care mi se pare extrem de ingenioasă şi cu mare aderenţă la public.

O ultimă observatie personală, retorică, să zicem: de ce România are cea mai mică doză de prevenţie la adulţi prevazută în norme şi anume de 200 UI (Korea, noi şi Rusia – dar acolo pare explicabil, ţinând cont de istoricul de exterminării publice), iar pe măsură ce mergem spre UE, ţări precum DACH (Germania, Austria, Confederaţia Elveţiană), au norma de 800 UI/zi…? Citez, ca să nu fiu acuzată de idei geopolitice medicale: „100 IU (older guidelines for the Russian Federation), 600 IU (USA and Canada) or 800 IU per day (DACH countries). France has a fairly unique policy and recommends two doses of 80,000–100,000 IU (one in November and one in February) for children aged 18 months until 18 years of age. Although the recommended daily dosage has increased in many countries, an exception is Korea, where the dose was reduced from 400 IU to 200 IU per day in 2010” (REF. 54).

Atât am avut de spus, ştiu că a fost mult de citit, dar reţineţi doar ce vă interesează: dacă aveţi deficit mare de vitamină D, nu staţi pe gânduri, comandaţi din Grecia, Ungaria sau Italia, ca să mai aibă cine vota şi la noi.